OPERATIA ( fragment )
Otrava anestezicului ii patrundea incet in sange . O caldura placuta ii inunda trupul plecand de la membre spre capul pieptului , ca sa ajunga in final in créer , unde avea sa explodeze intr-o lumina orbitoare .
Se visa pe malul marii , chiar auzea fosnetul valurilor ce se prelingeau pe nisipul ud . Simtea o caldura placuta prelingandu-i-se pe sira spinarii . Incerca sa se scoale dar corpul nu-l asculta . Curand renunta , impacat cu ce i se intampla , abandonandu-se acelei stari caruia nu i se putea opune .
Un gand razbi prin acea panza ce-i acoperea simturile si ramase suspendat undeva parca privindu-l . « Daca visez – in acel vis era perfect constient ca e un vis – inseamna ca traiesc ! Sau asta e starea in care te afli Dincolo ? “
Apoi lumina aceea se stinse incet iar el se pierdu in intuneric .
Cand se trezi , niste piuituri nemaistiute ii lovira timpanele . Veneau de undeva de deasupra lui , din spate . In mod sigur sursa lor era un aparat , nu putea sa-si dea seama de care .
Continua sa tina ochii inchisi , adancit in propiul trup , neindraznind sa vada ce-i in jur . In el crestea o sete teribila , fizica , ce-i macina stomacul .
- Apa ! – ceru el , sau poate numai vru s-o faca .
Simti ceva care se apropie de fata lui si atunci deschise ochii . Chipul unei femei avand o esarfa verde pe frunte si o masca alba pe fata sta in dreptul ochilor sai .
- Bine ai venit , draguta , printre noi ! – apoi , cu pauze intre cuvinte :
- N-avem voie sa bem inca nimic . Trebuie sa mai asteptam putin , trebuie sa invatam sa rabdam ! Da ? Te doare ceva ?
- Nu , doar mi-e sete …
- Asta e bine ! M-ai ai putina rabdare ! Da ? Acum trebuie sa plec … dar am sa revin curand .
- Mi-e sete ! – mai spuse el , dar nu mai era nimeni sa-l asculte .
Vru sa-si miste mainile si constata cu mirare ca cea dreapta era legata de pat . Din ea un sarpe subtire si translucid se ridica spre un uger plin de sange . « Tranfuzie , asta e ! « - ii fulgera prin minte si brusc intelese unde se afla si ce se petrecuse cu el .
Brusc senzatia de sete disparu , cu toate ca isi simtea cerul gurii ucat . Ii lua locul una de frig . « Mi-e frig , tare mi-e frig ! “
Ingana disperat stiind ca nu-l aude nimeni si se simti cuprins de tristete .
Si tot atat de brusc se lasa intunericul . Adormise .
Pentru el timpul se dilata si se comprima haotic . Adormi si de trezi de nenumarate ori in zilele si noptile care urmara , un amestec bolnavicios de real si visare .

Comentarii