Pământul și apa
(fabulă)
Un bulgăre mic de pământ,
Întâlnind doi stropi de ploaie,
Începu să se înmoaie:
– Ce-aveți fraților cu mine,
Nu vedeți că nu mi-e bine?
– Noi te mângâiem puțin...
Ți se pare asta un chin?
– Nu aș formula așa,
Însă îmi udați cămașa
Și-i posibil a răci.
– Haide, nu ne buimăci
Cu răceala ta bizară,
Că doar încă este vară.
– Vară, vară, dar e vânt!
– Ei, și tu ești un pământ
Ce accepți tacit de toate.
– Drept o fi, dar astăzi, poate
Protestez, c-așa-i la modă.
– Îți lipsește o diodă!
Fără ploaie, soare, vânt
Cred că ai muri-n curând.
Morala, lipsită de croi,
Zace lată în noroi.

Comentarii
Îți mulțumesc pentru apreciere, dragă Aurelia.