Luna îşi poartă privirea
peste ochiul tăcerii
indiferentă îşi asumă
iluzoria lume a visului
făcând loc dorinţei
iubite în ceasul aceasta
cu aripa prinsă-n genele nopţii
păsările focului s-au cuibărit în mine
îţi simt sclipirea-n umbra risipită
răsuflarea înfiorare pe sân
harpă trupu-mi tresare supus
sub povara dorită a braţelor tale
setea de tine îmi vărs
în vinul rubiniu amăgitor al Hebei
mâinile îţi sorb rouă
moleculă cu moleculă
îmbujorate-n freamătul chemărilor
rupte sonore pe buze şoapte
iubite în ceasul acesta
cu aripa prinsă-n genele nopţii
purtările tale cu gesturi de cocori
deschid în toamnă pajişti necălcate
ţipăt potolit de lacrima iubirii
aprindem cerul cu păsările focului
unul suntem cum am fost
în gândul începutului de lume
-->
Comentarii
Frumos!
Frumoase versuri!