Poate am aberat prea mult, poate am obosit,
Vreau să ucid poetul din mine înainte să devină inutil.
Am încercat, nu mai pot să scriu, poate mi-am risipit talentul
Sau poate nu l-am avut niciodată....
Îmi zboară ideile, nu le mai pot așterne ca altă dată
E chinuitor cum se zbate în adâncul meu dorința teribilă,
De a mai scrie, de a nu renunța la acea parte din mine
Si rațiunea care-mi spune că s-a terminat.
E oare talentul finit și ideile marginite de iubire?
Nu pot, nu vreau să cred că sunt gata de încheiere,
Poate e o etapa în care visele nu se pot așterne pe hârtie
Poate am nevoie doar de o gura de aer și de o doză de nebunie.
Am exprimat toate stările, de la extaz la nebunie,
Chiar și iubirea am testat-o să vad cum se simte,
Dar nimic nu se compara cu bucuria de a scrie, de a picta în cuvinte.
Înca nu pot renunța la partea asta din mine care iubește să te transpună în cuvinte.
-->
Comentarii