Gleznele au o individualitate precisă. Acționează împreună cu picioarele dar, ele evidențiază actul de mers mai mult decât tălpile.  Deplasarea înseamnă avânt și zveltețe. Acestea sunt calitățile gleznelor. Avântul, agilitatea, suplețea, sveltețea sunt  impuse picioarelor prin calitățile gleznelor și genunchilor./ 1/ 

               Având probleme legate de deplasare datorită scăderii hemoglobinei constant la jumătate din nivelul normal, concentrarea mea este și a fost către mișcarea piciorelor în condiții de minimă energie. Dacă talpa și glezna arată mișcarea, genunchii sunt puterea și fermitatea ființial-artistică a sufletului și  persoanei umane.

În expereientele de mare încercare, puterea omului se concentrează pe fermitatea genunchilor. Slăbirea se poate observa prin înmuierea și căderea acestora. De la tălpi la genunchi, corpul uman exprimă mai multă forță, temelie, agilitate, grație și avânt. De la genunchi încolo, zveltetea și grația se îndulcesc, devin armonie și voluptate.

            Tălpile, gleznele și genunchii susțin coapsele. Ele au și o semnificație aparte, respectiv  arată forța omului. Este vorba de o forță statică pentru tălpi, iar pentru coapse forță dinamică.

Un exemplu a fost când m-am întărit din boală, situație în care îmi mutam genunchii cu mâna, am simțit o forță mare în coapse. Strângeam din coapse și le simțeam  puternice.

           Ce puteri ale omului îmbină coapsele acestuia . Este vorba de puterea edificatare, puterea germinatoare și puterea erotică .Coapsa unește mai mult decât genunchiul semnifcatia forței și  armoniei. Puterea și avântul devin armonie, se îndulcesc, devin încântare.

           Coapsele omului sunt cele mai erotice. Implinierea, apogeul, sumumul persoanei este capul. Până la el  semnificative și grăitore sunt brațele umane.

            Primul înțeles al brațelor este acela de putere, de forță rațională, ordonată, spornică, frumoasă. Există mâini frumoase, plăcute, dar maiestuoase, impozante și suverane, precum mâinile de regină ./1/  

             Unele mâini pot fi zvelte, armonioase, unduitoare. Altele sunt fine, dar nervoase, temperamentale, sensibile, febrile, mâini de artist, precum ale pianiștilor. Am dat mâna acum mai mulți ani, cu celebrul, genialul nostru pianist Dan Grigore. Palmele și degetele sale erau imense, ele cuprindeau tot antebrațul meu.

             Un alt înțeles al mâinilor este cel moral. Mâinile pot fi cinstite, puternice, muncitoare, încercate, robotite , vanjoase.

             Mă gândeam ce m-aș fi făcut dacă mâinile mele,  de zece ani de când m-am îmbolnăvit grav,  și fac transfuzii permanent nu ar fi vanoase . Cum aș fi suportat miile de înțepături în cele peste cinci sute de săptămâni de boală.

Sunt mâini gata să primească un suflet în palmele acestora., mâini sincere, prietenoase,deschise, bucuroase oricând de comuniune, sau mâini reci, neprietenoase, mâini respingătoare, mâini de reptilă , tanspirate, reci.  Frumusețea morală o au mâinile blânde, răbdătoare, iubitoare, mâinile care iartă, care cer iertare, care mângâie, și împacă, precum mâinile părintești.

              Îmi amintesc între ultimile amintiri de acum 8 ani înainte de plecarea la ceruri a mamei mele , cum îi sărutam mâinile și capul , și mama îmi răspundea la fel. Era în ultimile sale zile, ale anului 2012, când o îmbărbătam să  reziste și să lupte mai departe împotriva atacurilor vasculare cerebrale care se înmulțeau de la o lună  la alta .                          Aceasta, până au atins centrul inimii din creier, singurul neatins după 7 AVC–uri consecutive în doar 4 ani.

Există însă și mâini vicioase și perverse, rele, ticăloase. Apogeul răutății îl exprimă mâna criminală, ucigașă. Mâinile pot fi și energice, puternice, vânjoase, active.

             Mai impresionant și nepieritor este fiorul pierderii, al regăsirii și al memoriei, pe care îl pot semnifica mâinile omului. .Mai prețioase, mai luminoase, mai neuitate și mai nemuritoare sunt mâinile pierdute și regăsite .

            Înscrierea iubirii în eternitate și capacitatea acesteia de a pomeni ființa în veac este apogeul sensului erotic al mâinilor. Vezi Lucian Blaga  poemul Frumoase mâini/ citare din 1/ 

            Rostul sacru al mâinilor este cel primordial, creational, elementar, esențial. Mâna omului este un dat natural, dar și o devenire. Creațional nu este doar potența. Adevărată  deplină, definitivă mâna o obține omul prin decizia morală. Fără aceasta, mâna omului, oricât de deșteaptă sau de dibace ,  rămâne doar  un membru al corpului simplu. Ea devine mâna umană în clipa când și-a asumat responsabilitata umană, adică menirea sacrului

             Există un limbaj al tuturor elementelor corpului uman, acela al gesturilor. Este vorba de ansamblul mișcărilor în spațiu, mari sau mici, care trimit destinatarului mesaje, precise și puternice. O lucrare importantă citată în 1 este a lui Jean Claude Schmitt, Limbajul gesturilor , traducere 1998, editura Meridiane 

              .Limbajul gesturilor este coelat cu coregrafia pe care o voi trata separat capitolul care vine. 

Bibliografie 

1. George Remete, Cunoasterea prin tăcere, Editura Paideia, 2004

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Mai Mult…
-->