Petală visătoare

Ruptă din coastele mele
o văd cum revine,
bucurie şi durere
în coşul pieptului puse.

Ca o armură elastică
pe toată pielea o simt
cum se mulează
subţire petală visătoare.

Este flacăra violetă
ce m-acoperă cu seninătate,
pune capul pe stele
şi-mi susţine urcarea.

Mirosul ei copt de încredere
îmi va fi pus în palme
şi din memorie se naşte
pasul următor de tăcere,

liberă curgere fără oprire.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->