Plătim păcate rămase moştenire
Cu greutatea unui adevăr postum,
Ne recunoaştem umbrele pe drum
Când ne imploră dramul de iubire,
Din praf să le săltăm măcar o palmă
La judecaţi ce încă mai au vamă,
Noi între drepţi încovoiaţi de fapte,
Noi resemnaţii luptei pe cetate.
Plăti-vom şi ce n-am făcut vreodată
Copiii să ne strige din abis,
Să fim răspunzători şi de un vis
Dar pentru ce-au iubit nu, niciodată !
Căci păcătoşi vom merge înainte
Chiar dacă moartea ne învaţă fals
Că între rău şi bine e balans
Ne-om apăra cu ultime cuvinte
Să vadă îngerul cum crucea ne-o tărâm
Şi-n margine de mare de e loc !
Cel drept se zice c-a avut noroc,
Din el cresc macii orbi pe caldarâm !
Pe când din noi doar iedera subţire
Îşi caută peretele pe care
Se-agaţă liliecii în culcare,
Cu trădătorii de iubire.
Noi resemnaţii când un rău prea mare
Ne sfătuia cum să îi fim empatici,
Când Dumnezeu chiar ne găsea simpatici
Filosofând pătrunşi de o paloare,
Plătim pentru ne este ori ce-am fost
Şi pentru cei ce fi-vor cu un mâine,
Veghem cu patimă de câine
Ca şi-n păcat s-avem încă un rost.
-->
Comentarii