Plătesc minotaurul
Să agaţe femei frumoase
Când mergem în gangul Căii Lactee,
Vreau să aud naiadele urlând,
Să fiu măcar o dată în ultimul balamuc,
De-o câinească dorinţă
Să-mi ascut toţi caninii
Şi să urlu carismatic la prima stea
Care-mi va cădea în braţe,
Acum voi fi ne poetul
Desfăcând şampania,
Beţia începe în ceruri
Şi ploaia are mireasma de bacantă
Tăvălită în noroiul galaxiei,
Pe geamuri curg şiroaie
Lacrimi, cuvinte, neînţelesuri
Minotaurul desface fulgere,
Naiadele sunt în delir
M-au aruncat
Dincolo de starea lor incendiară,
Am adormit
Şi tramvaiul duce în depou
Un corp, un vis, un ecou,
Şiroaie curg lacrimi, cuvinte, ascultări,
Spăl străzile, ziduri, vă alung,
Vă inund,
Vreau să mângâi singurătatea
În goliciunea ei lacustră,
Dezlegată
Din Umbrele câinilor
Aleargă
Hăituind ploaia ce m-a recompus.
Comentarii