În pragul nopţii, cu privirea-mpreunată
a rugă, gândeam la lumina stelelor
ce vor să străpungă norii.
Nu-mi dădeam seama dacă şi le-au ţesut
în pânza lor sau ochii mei erau împăienjeniţi.
Mă plimbam eu
sau doar dorul meu alerga nebun
în susul şi josul falezei pământului cu cerul ?
17.09.2014, ora 21,20’

Comentarii
multumesc mult Liliana, o noapte binecuvantata, Marius
Frumos !
multumesc din suflet Agafia, o zi minunata, Marius
Sincere aprecieri.
multumesc mult Lilioara de vizita si cuvintele tale, o zi asa cum ti-o doresti, Marius
Un poem frumos, fara de care azi, nu ar fi fost asa, daca nu-l citeam!
multumesc mult Lenus, o zi minunata, Marius
Frumos Marius!