Ploaia soarelui

 

 

Plouă cu stropi de soare, afară, tată.

 

La banca noastră, aşezaţi, suntem toţi trei – eu, tu şi sufletul.

Ascultăm şoaptele cum udă pământul şi lumina cade de jos în sus, acum

şi norii parcă nu mai sunt nori. Au forma copacilor şi zumzet de culori

ne ciripesc păsări ascunse în zbor de picuri, lacrimi printre frunze.

 

Se bucură cerul.       

 

 

02.05.2015, ora 15,39’

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • multumesc din suflet Rodica, o zi bunecuvantata, Marius

  • se bucura si cititorul de acest mirific poem inscriptionat in adancul sufletuluii iubitor de frumos. Felicitari! 

Acest răspuns a fost șters.
-->