Ploaia timpului

 

 

Cu şoapte, cu dor, cu gânduri în vise, plouă

cu sete pământul uscat de lacrimi, strigă

 

cerul şi toamna

se miră de unde cânt

printre ramuri dezgolite de nori

 

şi

 

frunze îmbracă drumul ticăit

prin noapte, lumină

şi ecou din culori

 

(răz)bat la porţi deschise

de ochii ce nu-şi dorm timpul.      

 

 

29.09.2015, ora 23,38’

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->