Cu şoapte, cu dor, cu gânduri în vise, plouă
cu sete pământul uscat de lacrimi, strigă
cerul şi toamna
se miră de unde cânt
printre ramuri dezgolite de nori
şi
frunze îmbracă drumul ticăit
prin noapte, lumină
şi ecou din culori
(răz)bat la porţi deschise
de ochii ce nu-şi dorm timpul.
29.09.2015, ora 23,38’

Comentarii
multumesc din suflet voua, tuturor, o zi minunata, Marius
Eu am recitit acest poem cu mare drag. Felicitări, Marius!