Ploile

Vorbim amândoi deodată,
ne aprindem în plină zi
şi ardem ca nişte torţe în luptă.

Într-un tunet desluşesc un adevăr înverşunat.
Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare.
În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi.

Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii.
Eu tot mai cred, că purtaţi de vântul sălbatic,
norii se izbesc hrănind pământul.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 13 minute
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Elogiul mişcării: sonetele dansului
Acum 13 minute
pavana (cybersonet CCCLXVI) prin Cronopedia
Acum 33 minute
Elogiul mişcării: sonetele dansului prin Cronopedia
Acum 38 minute
Mai Mult…
-->