Poem matinal
Totul e proaspăt
ca un copac văruit,
copiii râd
lângă utopiile parfumate,
o cheie magică te-aşteaptă,
izvorul a tot ceea ce simţi,
o muzică subtilă,
născută parcă de la sine,
se pierde în aer, risipită de vânt,
un mic port ceresc unde
barca noastră a acostat,
iar pescăruşii vin să fie singuri.
..............................................
În fiecare vis,
printre luminile difuze,
încerci să ajungi la mine,
privindu-mă, tăcerea ta albă
suspină printre
umbrele imaginii mele,
pulsul te copleşeşte
cu-această dorinţă
devorată de-atâta dragoste,
uneori nu poţi fi aproape,
dar poţi, desigur, întinde mâna.
Dincolo de mare, luna
îşi va găsi odihna
când mă va trage spre tine,
dar, mai presus de toate,
ceea ce vrei este atât de simplu,
te poţi ruga, doar, destinului posibil.
Lasă-ţi inima să fie înviată
de cea pe care o iubeşti,
liberă să rătăcească în toate,
o armonie
de note grave cu cele acute,
acea puritate de copil,
dureroasă aproape, să urce
de la primele
tulpini neliniştite de dragoste.
...............................................
În sfârşitul tău
este şi începutul tău,
ţipătul ei
trece prin tine, către tine,
surâsul ei, care nu seamănă
cu niciun alt surâs,
te însoţeşte,
o rană de cuvinte
nu a susţinut niciodată
arderea strălucitoare
într-un întuneric impenetrabil,
un drum îl parcurgi
prin moartea însăşi,
trebuie sa treci
prin infernul propriei fiinţe,
minunile sunt locuri
pe unde, încă, nu ai trecut.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii