Poezia este tot ce iese din tine
ca un înecat la suprafaţa apei
ca să fie găsit
şi înmormântat creştineşte între ai săi.
Cuvintele sunt selectate minuţios
încât îţi vine să crezi în ceva
şi te împaci cu speranţa că mâine
cineva le va citi şi se va ilumina
cum te bucuri de un asfinţit fără să vrei.
Uneori te ridici de la masă şi le arunci
apoi cauţi alt moment inspirat,
să-ţi transpui în poem tot ce simţi.
Iubesc gândurile care-mi spun singure
cum să le îmbrac în metaforă,
să le dezvelesc sensul iubirii
ca la o femeie frumosă.

Comentarii