Poezii cu și despre flori (III)

[Liliana Enescu]

ODĂ NARCISELOR GALBENE (William Wordsworth)

Singur ca un nor am hoinărit,
Care se-nalţă peste văi şi dealuri,
Când deodată o mulţime am zărit:
O oaste de-aurii narcise-n valuri.
Chiar lângă lac şi dincolo de nori,
De nici credeai că nu sunt decât flori.
Etern, ca soarele ce ne zâmbeşte
Din Calea Laptelui străluminând,
Se-avântă-n zare voiniceşte,
Pe malul unui golf trecând.
Narcise mii văzut-am deodat,
În dans vioi, înaripat.
Până şi undele dansau, dar ele
Se întreceau cu valurile grele.

Mai vesel n-ar putea să fie
Poetul, într-o altă companie.
Priveam şi iar priveam şi mă gândeam
Că-i mai frumos decât eu socoteam.
Când pe divan voi sta întins,
Trândav sau gânditor, de visuri prins,
Aceste amintiri îmi vor cânta
Ce fericită este solitudinea.

Traducere de Viorel Agocs

[Lenuş Lungu]

Superbă poezie..Felicitări!

Alb trandafir frumos,
Floarea ce o iubesc pe lume.
Ce-mi dă viată să trăiesc…
Înger e numele tău.

Îmi esti unica iubire.
Singurul parfum în viață,
Aromă ce în suflet intră
Al inimii cântec alb.

În lumina serii strălucești,
Trandafir alb parfumat.
Ești dragostea pură…
Ce în aer risipești.

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]