Poveste Sonet

Poveste Sonet

Scriu pe frunze mai multe cuvinte, 

Privesc cerul și mă gândesc la tine, 

La geamuri Luna liniștită mereu vine, 

Am ascuns multe lacrimi într-o carte. 

 

Acum noaptea vorbește iar cu mine, 

Mă trezesc noaptea ale tale șoapte, 

Numai tu în vise vii adesea în noapte, 

Chiar dacă o lacrimă în suflet revine. 

 

Caut printre gânduri câteva minute, 

Trec zilele, lacrimile îmbătrânesc, 

Numai amintirile sunt acum tăcute. 

 

Pe cerul nopții stelele mă urmăresc, 

Numai Luna vine la geam să mă caute 

În grădină lalele toate frumos infloresc. 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean ramura care nu se frânge (cybersonet DXCIX)
Acum 11 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 21 ore
Finicul care opreşte căutarea prin Cronopedia
Acum 21 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 21 ore
Mai Mult…
-->