povesti la gura sobei

Stau lângă şemineu şi torc povestea 

Bunicii mele, -n caierul de lână...

Ferestrele-s închise,-afară ninge

Şi bate vântul jalnic, a furtună.

 

E o căsuţă mică... -N fapt de seară,

Parcă mă văd copil visând palate...

Dar anii au trecut... Sunt ani de-atuncea! 

E iarnă! Focu-n sobă încă arde...

 

Privesc în jur... sunt singură în casă...

Cu toate astea glasuri de copii

Îmi cer să le mai spun în-o poveste, 

Apoi, cuminţi, promit c-or adormi.

 

Şi simt cum prind tăcut polpoana hainei 

Şi simt cum mâna-mi prind a rugăciune

Şi parcă-mi amintesc privirea mamei...

Parcă-i aud, în cor, strigându-mi: "Spune!"

 

- Era o iarnă grea, cum e aceasta...

Crăiasa desena pe geam poveşti...

Îl aşteptam pe Moşu-n noaptea-aceea...

Bunica îmi spunea: " tu ai să creşti!"

 

Împodobisem bradul cu betele

Şi globuri aurii... Ninsese mult! 

Pământul tot era spuzit de stele

Şi îngeri coborau către pământ.

 

Ofta bunica...Omul de zăpadă 

Veghea singurătatea... Şi lătrau

De gerul aspru, câinii de pe stradă

Şi lemne pentru foc nu mai erau...

 

Şi dintr-o dată a venit Crăciunul! 

Alai de zâmbet şi colindători

Se perindau în casă câte unul...

Casa bunicii era câmp de flori...

 

Îmi amintesc întâia jucărie, 

Apoi promisiunea că-ntr-o zi

Voi fi şi eu bunică... Oh, copile! 

Şi voi avea şi eu nepoţi, copii...

 

Mi-e părul alb la tâmple ca ninsoarea...

Nici nu mai văd pe unde v-aţi pitit...

Dar înţeleg pe biata mea, bunica, 

Ce simplu şi ce trainic m-a iubit.

 

- Vom fi şi noi cândva, bătrâni, ca tine?! 

- Vom lăcrima şi noi?! Vom povesti?! 

- Da, timpul trece, trece peste toate! 

Veţi fi şi voi cândva bătrâni, copii! 

 

..................................................................

 

Mai ştiu şi eu?! îmi tot spunea bunica, 

Vei fi şi tu bunică într-o zi! 

Sunt vremuri de demult, vremi despre care,

Cu mare drag, mereu voi aminti.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Fericirea bunicilor sunt nepoții și și nepoții sunt fericiți în preajma bunicilor, ambele generații sunt atrași de povesti, cei mici le place să le asculte, bunicii știu să le povestească frumos.Admirație ,încântătoare versuri!

  • -versuri de poveste ! 

    (în-o poveste- înc-o)

Acest răspuns a fost șters.
-->