Ne-ndepărtăm mai mult pe zi ce trece,
Prăpastia tăcerii creşte între noi,
Lumină nu-i şi parcă-i mult prea rece
Cuvântul ce-mpărţea iubirea-ntre noi doi.
Colegi de-apartament, ne ocolim tăcuţi,
Să nu ne-atingem cumva din întâmplare,
Uitând de frumuseţea anilor trecuţi,
Când orice clipă fura o-mbrăţişare.
Când nu ne-ajungea noaptea de câte-aveam de spus,
Căci mai mereu cu sărutări ne-ntrerupeam.
Când ochi se căutau şi se priveau pe-ascuns
Şi-o lume-n altă lume doar pentru noi cream.
Doare însingurarea şi-n alte ocupaţii
Ne căutăm refugiu. În suflet suntem goi
Căci a murit iubirea şi-n locul ei sunt spaţii
Ce adâncesc prăpastia tăcerii dintre noi.
de Gabriela Mimi Boroianu
12.09.2014
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Şi tăcerile tare mai dor şi pustiesc sufletul...
Mi-a plăcut mult.
Felicitări!
.
Aurora, cu drag
Lecturat cu mult drag. Frumos!
Frumoase versuri!