Prea des

Se lasă soarele la vale
Uitând celestul rol
În suflet curg lacrimi de jale
E ceea ce lăsăm obol.
Se răvăşesc stele pe cer
Uitând de rânduiala dreaptă
Mi-a mai rămas puţin mister
Din ce am mai trăit odată.
Se tot prăvale luna peste cer
Uitând că e tot însemnată
Simt încă gândul cel himer
Cum încă îmi dă roată.
Prea des ne retrăim destinul
La loteria cea rusesască
Pe-alocuri e adăpostit delirul
Sub haina clasic, omenească.
Prea des mă tot armonizez
Cu astrele neînţelese
Sun clipe când agonizez
Cuprins de visele alese.
Prea des e desul de sub noi
Şi des e ceea ce e sus
Mai caut clipa de apoi
Dar suflet şi destin par la apus...

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Semn de lectură şi admiraţie... Mi-a plăcut  sinceritatea mesajului!

  • Lecturat cu placere. Frumos!

Acest răspuns a fost șters.
-->