Când umbra se joacă cu verbul a fi
Și vara-și croiește haina la soare
Uităm de muncă, de stres, și chiar de șefi
Și punem distracția în valoare.
Un val îndrăzneț ne zâmbește hazliu,
Noi chicotim simțindu-l puțin cam dur.
Nisipul tăcut ne-ar prinde-ntr-un raliu,
Dar s-a-ncurcat cu scoici, ca un trubadur.
Să evadez din propria vacanță?
Las malul în urmă, plin ochi de copii,
Cu marea semnez o dulce-alianță
Și-n visele roz îmi apar utopii.
Un fluier de-o clipă și nu mai înot...
Semnale se aud, se văd de la mal.
Să mă întorc? Nu știu. Mă doare în cot!
Azi, eu și cu marea dăm festival.
-->
Comentarii
Vă ofer un....
Model de președinte!
https://www.facebook.com/nitu.constantin/videos/2754975954543837/Uz...
Dragă Lenuș, îți mulțumesc pentru inimioare. Mă bucură faptul că ți-a plăcut umilul meu „preludiu”. Te îmbrățișez.
Sunt onorată de popasul dumneavoastră, domnule Nitu Constantin Vă mulțumesc.
Minunate versuri!
Mda....„Și-n visele roz îmi apar utopii”... Era normal!
Vă mulțumesc, domnule Muntean, pentru semnul discret lăsat.
Cu amintirea mării de anul trecut, dragă Nicoleta, am încercat să pășesc în avanpremieră, pentru câteva minute pe malul însorit. Îți mulțumesc pentru popas și apreciere.
Îți mulțumesc, Vladimir,
Pentru versuri, pentru tot,
(În taină) și eu te admir.
„Festivalul” e-un... complot
Luat ca preludiu evident,
Căci în curând pleca-voi -
Mării-i voi răspunde prezent
Uitând puțin de... noi.
Frumoasă descriere a marii!
acum la mine-i toamnă
deci umbra nu-i pe rol -
croiala scumpă doamnă
este ceva de viitor...
să uit de muncă-mi place
dar nu e necesar -
motivul e doar unul
sunt leneș pensionar...
eu multe ți-as mai spune
dar cred că nu prea pot -
preludiu-mi n-are acțiune
chiar de înot și iar înot...
aștept deci Festivalul
pe care-l promovezi -
căci tu numai cu mine
ai șansa să visezi...
iar eu gândind la tine
visez ceva neobișnuit -
senzații dulci... Divine
ce-mi spun că-ți sunt iubit...
DORINEL !