Prietenul

Cunosc un om care are în
inima sa o pasăre de argint
în ea locuim noi, ceilalți
privirea sa ușor întoarsă spre sine
se sprijină pe pereții înalți ai sufletului
unde se află un curcubeu cu aripile
ridicate spre cer
până acolo sunt și hotarele toamnei,
in pieptul său timpul a săpat văi
ce le-a umplut cu iubire,
cu degetele răsfiră norii
printre gândurile
pe care le afișează zâmbind
are o mulțime de vise pe fiecare
cu puterea dăruirii ni le oferă
nu îl striviți iubiți-l.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • multumesc Delia cu drag , caut zborul pasarii pe care cu inima cucerita am slobozit-o cerului (poezia este lacrima care plange cu ochiul  Nichita)

    OVIDIU, mulţi caută dar...nu reuşesc să găsească acest zbor.

  • Versul domniei voastre este de o plasticitate şi frumuseţe aparte.Vă citesc cu bucurie şi emoţie.

Acest răspuns a fost șters.
-->