Cu ochii obosiți privesc pe geam,
multe vise frumoase în suflet am,
Un gând stingher nu vrea să plece,
Primăvara asta este atât de rece.
Ne-am întâlnit când salcâmii înfloreau,
stăteau sfioși, ceva tainic îmi șopteau,
Multe seri pe același tainic drum,
simt în suflet al primăverii parfum.
Visătoare privesc, acum iar plouă,
grădina veselă are o haină nouă,
Petale albe peste noi încep să zboare,
multe taine ascunse primăvara are.
Ascult ale vântului agitate simfonii,
străzile sunt reci și atât de pustii,
Adesea privesc ploaia pe fereastră,
au înflorit salcâmii în grădina noastră.
Nu știu pe unde mai umblă gândul,
a înverzi frumos sufletul și pământul,
Pe cerul nopții un fulger mai șerpuiește,
cu flori albe salcâmul se-npodobește.
Stelele nopții stau în liniște deplină,
mi-e dor de noaptea noastră caldă, senină.
14.04.2021

Comentarii
Un tablou de primăvară excelent! Felicitări!
Multumesc!
mireasma ei imaculată
în suflet veşnic îmi rămân
şi n-or să plece niciodată...
Multumesc!
Primăvară liniștită și creativă îți doresc, dragă Nicoleta.
Multumesc!