proză poetică
la ora patru femeia
a închis abecedarul grăbită,
în sufletul ei s-a făcut seară,
alungă fluturii din casă
pe fereastra larg deschisă
și se demachiază,
apoi își aruncă rochia de pe ea
plutind ca o balerină
în liniștea clipelor ei fericite,
trupul gol iese din oglindă
peste simțurile răzvrătite
și se visează la un bal
cu muzici de Iohan Strauss,
într-un car de stele,
închiriind o mare fără corăbii
și lăsându-se jefuită
de pirații care-o așteaptă
să-i fure inocența,
între mirări stelare
ea se lovește cu fruntea de margini,
pe drumul întoarcerii
femeia a fost prădată,
cerând protecția unei îmbrățișări
care nu va veni niciodată,
dar adoră otrava
într-un somn mai păgubitor
decât divinul ei corp
care va împrăștia ucigașii de iluzii.
sâmbătă, 26 octombrie 2013
-->
Comentarii
în sufletul ei s-a făcut seară, Multa sensibilitate
Toată admiraţia pentru această proză poetică....Felicitări!