Ispăşi-voi pedeapsa cu gânduri eterne...
improprii săgeţi înfipte-n dileme.
De încă palpit în adâncuri pierdută,
prin tulburi strâmtori, vâsli-voi tăcută,
o linişte-a mea...o evadare acută.
C-o lacrimă-n noapte şi-o mângâiere mută,
să ne spălăm privirea atât de rănită.
Pe urmele sparte, în straie de nuntă,
treaptă cu treaptă prin iubirea flămândă...
a noastră dreptate, peste-a lumii oglindă.

Comentarii