Blog

Răsăriri

Postat de Chiorean Aurel pe decembrie 14, 2014 la 6:16

Răsăriri

Ai răsărit când rătăcit prin nori,
mă căutăm în zilele din vară,
când ziua mea s-a împodobit de zori,
cu albe aripi, ca să nu te doară.

Pare că ești un vis, alt început,
lumina care trece-n alt hotar,
spre necuprinsuri care m-au durut,
trăirea mea din sfântul meu altar.

Păreai o mare, eu un pescăruș,
izvorul vieții-n țărmul meu uitat,
cu aripi albe, ochii doar de tuș,
eu ca un râu, tu malu' ndepartat.

Ai răsărit sfânt gând în vis hoinar,
scânteia mea pe boltă-n taina nopții,
pe drumul meu tăcut și solitar,
din veacuri așteptat în fața porții.

Ai răsărit și îmi ești început
cuprins în taina dintr-un parc și-o toamnă,
sărutul tău la poartă n-a durut,
deși-ai plecat și mi-ai lăsat o rană.

Îmi amintesc cum ne plimbăm sub ploi,
și rătăceam prin frunze de stejar,
scriind iubirea-n taina cea cu noi,
lângă o poartă sfântă, ca altar.

Vizualizări: 36
★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –
Urma

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Chiorean Aurel decembrie 15, 2014 6:37

    Iubiti-va atunci!Sarutmainile,multumesc din suflet!

  • Gabriela Mimi Boroianu decembrie 14, 2014 6:34
    Sublim... Reușești atât de bine să scrii iubirea că noi , cititorii o traim prin versul tău!
Acest răspuns a fost șters.
  • Activitate recentă
  • Bloguri
  • Postări Ioan Muntean
  • postări nepublicate
  • Comentarii blog
  • Articole
Mai Mult…

Membri

Clasament

Grupuri

Foto

Forumuri

Video

-->