Repetam paşii sufletului, în gând, cu paşii mei, pe urmele lor,
la milimetru de clipă până când mi-am zis că nu mai vreau să mă joc aşa.
Am realizat că nu mai erau urme în doi.
Timpul le prăfuise, iar eu le-am şters cu fiecare suflu.
Respiram, existam în urme de paşi.
Acum exist. Respiră el şi pentru mine şi urme…
(doar) una,
a noastră,
pe cer.
27.01.2015, ora 19, 37’

Comentarii
multumesc din suflet Emilia, o zi asa cum ti-o doresti, Marius
Superbă descriere a trecerii!
multumesc din suflet Lilioara, o zi minunata, Marius
Bine te-am regasit, Marius!
Sunt minunati ,,pasii sufletului" tau...felicitari!
multumesc din suflet Lenus, o zi asa cum ti-o doresti, Marius