Am obosit, blocată în prezent,
Să fac un schimb de singurătate
Cu-un suflet de carton veșnic absent
Și fapte-ncurcate-n nulitate.
Doresc o viață-mpachetată-n flori.
Nu mai vreau zile-ncinse-n rugină!
Tânjesc după adrenalină-n pori,
După-un eu cu sânge de regină.
Visez. Adorm pe valuri de idei.
Retorica „De ce”-ului impus
Smulge mesajul brut dintr-un condei
Și-l prelucrează până la apus.
Comentarii
Felicitări și mult succes!
Vibrații adânci am găsit aici, și tristețe profundă...
Felicitări, pentru esență!