Unde totul se măsoară
cu lungi aşteptări în cuvinte,
caut litere frânte de greutate
în lanţurile propriilor simboluri.
În câteva doze de substanţă neutră
prind culoare violetul şi portocaliul
iar incolorul e trist.
Ridurile mele sunt incolore,
anii mi le sapă pe frunte tot mai adânci,
traversez cu ele bătrâneţea
şi nu le ascund.

Comentarii
Frumoase versuri!