ROATA
Dezamăgiri peste dezamăgiri
Ţi-adună sufletul în ghimpi de-arici.....
Îţi llasă sufletul fără iubiri
Iar gândul, temătorul licurici
Ce-ar lumina, însă putere n-are,
Ce s-ar ascunde, însă e văzut,
Ce-ar vrea să poată să se scalde-n soare
Dar n-are aripi pentru zborul vrut,
Ajunge auzit ca să se facă
Doar ca bondar, ce....uneori, înţeapă!
Şi cine să-l iubească, cin' să-l placă
Pe ţânţăraşul beat de noapte şi de apă....
Şi, cu-aşteptare după aşteptare
Te-nveţi să stai, fără să ştii de ce!
Iar dacă uneori, în drum ți-apare
Pierduta ta speranţă, crezi că e
Fantoma unui vis, sau poate şansa
Cuiva cu altă soartă..! Cu noroc!....
O laşi să treacă şi rămâi în transa
Obişnuită.....Pironit pe loc.....
Nu-i ieşi în cale, fiindcă cum, nu ştii
N-o strigi să îţi aştepte micul pas....
Şi astfel, şansa piere-n zări pustii
Şi astfel, stai prostit şi fără glas...
Şi-aşa, îţi duci pierduta existenţă
Între-aşteptare şi dezamăgiri....
Şi, fără să opui vreo rezistenţă
Îţi trece viaţa fără de simţiri....
Şi, dacă judecata de apoi
O fi, cum zice biblia creştină,
Te duci la ea, cu ochii stinşi şi goi
Şi-aştepţi sentinţa! Crezi că nu ai vină,
Că viaţa a trecut pe lângă tine
Fără să te observe în vreun fel....
Şi crezi că aşteptând, ai făcut bine,
Că ai răbdat, că nu ai fost rebel...
Şi-atunci, o voce te întreabă din ''etern''....
''Cu viaţa ta, ce ai făcut pe lume???''
Şi înţelegi c-ai fost şi slab şi tern,
Şi...aştepţi pedepsa pentru slăbiciune!
Te-ntorci din nou în lume prunc născut,
Iei viaţa de la capăt din sâni supţi,
Dar drumul, iar ţi-e greu şi neştiut
Iar faci prostii, iar suferi şi nu lupţi...
Şi iar te-ntorci la dreapta judecată
Și iar nu știi răspunsul la-ntrebare....
Și-așa, te-nvârți mereu, precum o roată
La bâlci! Ce urcă, să coboare...
-->
Comentarii