romanţă târzie
De ce-ai plecat, de ce ai vrut să pleci,
Şi ai lăsat în urmă durerea pe poteci,
Cu viscole pe suflet, cu tunete şi ploi,
Nu te-ai uitat o clipă la mine înapoi.
Voiam să stai, să mai rămâi puţin
Şi calea rătăcită, voiam să ţi-o aţin,
Dar te-am văzut prea tristă, fără glas,
De ce să te opresc, de ce să fi rămas?
Voiam eternitatea să fie-aşa mereu,
Să ne legăm pe viaţă la bine şi la greu,
Şi tainica iubire trăită întâia oară
Aş fi dorit ca veşnic, iubito, să nu moară.
……………………………………….
Pe lângă noi trecu-ta timpul în tăcere,
S-au scurs, ca-n basme ere după ere;
Povestea noastră scrisă într-o carte
Va dăinui de-apururi după moarte…
vineri, 29 mai 2015
-->
Comentarii
Frumos, nostalgic, sensibil ....
Vă mulţumesc pentru aprecieri, doamnelor Lili, Agafia ;i Aurora.
Încântată! Fior poetic cât cuprinde!
Felicitări!
Admiratie!
..aleasa pretuire ..versuri deosebite ..sensibile