Piciorul tău delicat
desculţ păşeşte prin iarba
de lângă casă,
mângâiat de roua rece
generată de lacrimile mele
din noapte şi zi.
Trupul tău e acoperit
cu o rochie cu paiete colorate
creaţia gândurilor mele
de culoarea sângelui
care-mi curge prin artere
În scorbura minusculă
din cireşul sufletului tău delicat
se odihneşte inima mea iubitoare
oftând de nepotolit dor.
Visele mele ard mocnit
la focul magic al speranţei.
de dimineaţă în zori
când mă trezesc
rostesc numele tău minunat,
mă gândesc numai la tine.
-->
Comentarii
Onorat de aprecieri Florin !
Mulumesc Gabriela !
Frumos si sensibil!