Rugă

De-atâtea zile, cerul, apă varsă,
Că-mi putrezesc cuvintele în file
Şi ruga-mi e-ntr-o mănăstire arsă,
Cu flăcarile aprinse-n feştile.

O Doamne, vino iarăşi printre oameni!
Că au uitat cu toţii să se roage,
Blagoslovind sămânţa ce o sameni
Cu notele iubirii-n cataloage.

Ocroteşte planeta verde-n pace
cum a rămas de la natură, pură,
Când sâmburele plantei se desface
Şi-n animal se simte o făptură.

Minunea lumii să se nască pururi
Aşa cum ai zămislit-o din pământ,
În slavă Domnul înviat e-n ceruri
La noi în suflet e-n cuget şi-n cuvânt.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->