Fă-mă, Doamne, iar copil,
măcar pentru o zi,
nu ca să mai învăţ odată să păşesc,
nici ca să mai învăţ odată
să înot sau să merg cu bicicleta,
nu ca să mănânc cireşe
căţărat în vârful cireşului,
nici ca să mai alerge după mine
vecinul căruia i-am spart
geamul cu mingea,
nu ca să mai merg odată la grădiniţă
şi nici măcar să mă mai întorc
din nou, acasă,
bucuros că am luat un zece.
Fă-mă, Doamne, iar copil,
măcar pentru o zi
nu ca să mai cad odată, de pe sanie,
în zăpada până la genunchi,
nu ca să mai alerg din nou prin ploaie
fără teama de a mă îmbolnăvi,
nu ca să mă mai dau de-a dura
prin iarba grasă de mai,
nici ca să mai suflu odată, în păpădie,
în faţa fetiţei care-mi plăcea.
Nu ca să îmi mai spună bunica poveşti
şi nici ca să mă mai ia mama în braţe
şi să-mi cânte până adorm,
nici ca să mai învăţ odată
Îngeraşul meu şi Tatăl nostru.
Şi nici măcar pentru
după-amiaza aceea fierbinte
de vară târzie
în care mă rătăcisem
de ceilalţi copii, în inima pădurii,
rămânând singur, pentru o clipă,
cu întunericul pământului de sub mine,
cu infinitul nuanţelor de verde din jurul meu,
cu albastrul ireal al cerului de deasupra mea
şi cu razele unui sentiment
de neţărmurită fericire
ce mă învăluia din toate părţile.
Fă-mă, Doamne, iar copil,
măcar pentru o zi,
nu din nostalgie
sau pentru a mă refugia
din calea suferinţei,
nu ca să o revăd
pe mama mea tânără
şi nici ca să-l mai văd odată
pe tatăl meu viu
ţinând-o de mână
pe mama mea tânără,
nu ca să mă mai joc odată
de-a v-aţi ascunselea
cu sora mea
şi cu prietenii mei din copilărie.
Fă-mă, Doamne, iar copil,
măcar pentru o zi,
doar ca să mai stau odată
în genunchi, într-un colţ,
pe boabe de cucuruz,
pedepsit de mama şi de tata,
apoi să mă mai împărtăşesc odată
cu Trupul şi Sângele Tău
fără a fi nevoie ca mai înainte
să mă spovedesc,
şi apoi cheamă-mă la Tine!

Comentarii
Vă mulţumesc tuturor. Domnule Părăianu, tot respectul pentru minunatul colectiv al redacţiei revistei "Memoria Slovelor", din care ştiu că faceţi parte!
Acestă poezie apare în revista nr 4 a Ligii Scriitorilor Români - Filiala Vâlcea.
Cu mulțumiri, domnule Florin T. Roman !
Un text curat ca lacrima unui copil...
Reverenţă!
.
Aurora, cu apreciere
Mulţumesc, dragi prietene. Copilul din mine vă sărută mâna iar poetul vă îmbrăţişează literar.
Transmit multa emotie aceste versuri frumoase.
copil în suflet şi în duh... Amin!
Multă trăire în aceste versuri înşiruite ca o rugăcine... şi-o justificare fiinţială...