Trezeşte-mă, Doamne, din cumplitul coşmar
În care-mi port paşii de o viaţă-n zadar,
Zgâlţâie-mi patul unde dorm în neştire
Şi mistuie-n mine greaua frică din fire.
Trimite-mi puterea să revin lângă Tine,
Să împrăştii ce-i rău, să adun ce e bine,
Să păstrez ce e bine şi să uit tot ce-i rău
Şi s-adorm iar, dar acuma doar pe umărul Tău.

Comentarii
Mulţumesc, stimate doamne!
m-a uns pe suflet! PREŢUIRE!
Admiraţie pentru sinceritatea şi claritatea acestei poezii.