Rugăminte
(GV)
Sădeşte-mi cuvântul în urma tăcerii,
să-l pun jurământ de pulberi la uşă,
nescrise cuvinte în hora durerii,
sau răni pentru-un vultur,reînviat din cenuşă !
Şi lasă-mi tăcerea dacă vrei la fereastră
să poţi să o auzi în dor,să cuprindă,
un zbor şi-o iubire dintre un om şi o astra,
în visul tău drept, mai drept că o grindă !
Sădeşte-ţi răcoarea la maluri sălaşul,
să o ducă şi apa neumplută de tină,
în gândul curat prin mine făgaşul,
nerostita mea vorbă,netrăita mea vină !
Mi-e frig chiar de-i vară în dor însetat,
infinitul mi-e scurt cât încerc să-l mai fiu,
luminez doar o ţară din care-s plecat
şi scriu şi ghicesc şi vis mă rescriu.

Comentarii
Multumesc mult
sensibil...