cu aripi crescute în albastru cum păsările
iubesc văzduhul, cu respiraţia peştilor
în oceane fără aer, cu umbra în care stau
îngerii sărutând fruntea şiroaie de sudoare
din urcuşul abrupt pe stâncă a alpiniştilor
spre cer, cu lutul plămadă
pentru chipul roşu
aprins de emoţia întrupării.
Să-mi iubesc
Sufletul
aşa cum n-am ştiut,
o clipă,
aştept.
03.07.2014, ora 19,38’

Comentarii
va multumesc cu sufletul, o zi frumoasa, Marius
Frumos Marius!