“Sala de aşteptare”...

 

 

plină de scaune goale, mă invita pe singura

canapea acum întinsă ca un pat,

fără cuvertura aia

de vişină putredă

pe ea. Avea un cearceaf alb şi o perină de stele

să-mi odihnească trupul. Trebuia să vină trenul.

Trenul

acela pe cărbuni

şi

roşu încins de scântei trimise

şuierat,

prelung,

prin furnal spre albastrul din noapte. Fochistul...       

 

09.07.2014, ora 12,44’

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->