Scrisoarea a -CXX-a
(GV)
Ne ascundem mereu după orizont, după tainele nopţii, după tăceri, într-un fel de egoism, de a fi doar al nostru, într-o sălbăticie de idei, în linii curbe, labirinturi, gânduri. Neînvelim într-o vorbă, pe care o tăcem, ne punem sare pe buze, căutând mereu o piesă a unui puzzle, o lipsă, un sunet orb, o pradă. Ne învelim şi ne ascundem deodată, în trupuri pline de regrete şi dureri, în albul iernii, în liniştea pe care o găsim în nerăspunsuri, sau în tăcerea care ne mângâie rostirea. De acolo însă strigăm, strigăm un strigăt încet, fărărăspunsuri, doar cu umbre care ne bat în inimă, în somnul nesomn şi în stele ce plâng. Ne croim în nelinişti un drum, trecând peste un cer care îşi varsă stropii şi ne ascundem înstraie vechi, sau hotare, iubirea. Glodul lumii îl avem sub călcâie, înghiţim timpul întreg şi zarea care încearcă să ne cheme şi tăcem...Tăcem atât de tare, încât ne auzim tristeţeacare ne cuprinde, durerea, bucuria, deznădejdea şi ne trezim singuri ... atât de singuri.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii