Scrisoarea a-XXXIX-a

Scrisoarea a XXXIX-a 
(GV)

Ştii, iubito, sunt oglinzi care  ţin în taina din drumuri, ca tu, numai tu ai grijă de mine, de liniştea mea, de depărtările tale, de tăcerile mele, cât pot rămâne în frunze cantrăsfrânt peste anotimpuri.  bucur atât de tare  eşti şi  am cui  îi pun apă în pahare îi jur iubire şi   dizolv în tine căutăndu-. Nu  bucură faptul  nu am vreo vină la frumustea fiinţei tale, sonetul meu la care am o întrebare:Cum  putea  te privesc în taină şi  contribui la frumuseţea ta ? Eu nu îţi voi cere niciodată  îmi aparţii, doar  te vreau în mintea meaîn sufletul meu, în zilele şi nopţile mele, iubirea care îmi răscoleşte liniştea, dar îşi găseşte locul. Am doar o dorinţă fii tu cea pe care o iubesc, chiar dacă tac , dorm, sau nu o spun şi cea care îmi este zbor, când nu mai merg.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Prolog (1) – începutul
Acum 5 secunde
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 6 secunde
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Preambulul addendei - celelalte ritmuri ale lumii
Acum 17 minute
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 17 minute
Mai Mult…
-->