seră de toamnă
luceferii ce mi-au
aprins şesul
sub ochiul galben
al lunii,
au incendiat pădurile,
câmpiile,
şi-au speriat păunii,
ciocârliile;
cuibul lor s-a topit
în palma mea
ca un bulgăre tomnatic
de nea.
fugim mereu
spre toamna tristă,
plopii se zbat
şi se sting
în lumină,
în amurguri roşii
de crinolină,
serile cad, albastre,
se clatină
peste stelele cerului
de platină.
miercuri, 2 septembrie 2015
Comentarii
Frumos!