E vorba de-o dimineaţă măiastră,
c-un soare mofturos pe răsărit
în lipsa unui mic dejun alcolizat,
înmuiat bine-n cafea cu fum.
Am ridicat un lampion peste lume...
şi umbra lui creştea, creştea...
ca un OZN!
Ca un asteroid mai mic!
Ca o uriaşă navă mamă...
Apoi cazu întins, ca o balegă de brend,
care-a pierdut puterile paranormale
într-un pariu skandenberg, cu portarul.
Cu poamele legale la ofertă
te simţeam ca un cefalopod,
încâlcit în preludiul hipnotic
al tentaculelor şi braţelor,
ca un octopus minion simpatic.
Eu,
ca o parte civilă vândută simţurilor
şi căzut profund în transă,
încă simţeam nevoia de galerie
şi încurajări bărbăteşti:
„Ca şi când nimeni nu te-a făcut să suferi,
ca şi când ai trăi în Paradis,
ca şi când azi ar fi ultima zi,
Iubeşte-mă ca lumea!”

Comentarii
Cu mare drag servim o cafea!
Am trecut repede peste drum la CL şi am adus cafea! Mulţumesc Lenuş şi Agafia.
Citit cu multa placere, frumos!
Felicitări! Frumos
Mulţumesc mult Aurora. Îmbrăţişare cu drag!
Interesante scrieri ai...
Felicitări, Cristiane!
.
Aurora, cu drag