Și pleacă vara iar în pribegie,
De dorul său, au lăcrimat și macii!
Iar pe câmpia ce-a rămas pustie,
Se-ngână-n glasuri numai pitpalacii!
Își perie de soare diadema,
De aripi colorate se dezbracă,
Un greier rătăcit îi poartă trena, ...
La rochia-i aurie, mai săracă!
Și nu mai sunt nici berze pe ogoare!
Trist, una câte una au plecat,
S-au preumblat în șiruri călătoare,
Spre alte țări să-și cate de iernat!
Atâta dor s-a adunat în vise,
Iar noaptea ei ne-a încălzit suspine!
Și vom păstra cuvintele nescrise,
Dar spuse tainic… numai pentru tine!
Ne-o vizita o toamnă ruginie,
Și înc-o iarnă va să vină iară!
Îți las trei versuri scrise pe-o hârtie
Și te aștept... în altă primăvară!
(CAMELIA STAN - Sfârșit de vară!)
-->
Comentarii