Simt sau îmi simt,
Bucuria ruperii de gravitaţie,
A ne timpului în care
Nici o secundă măcar
Nu-mi mai roade gândurile.
Simt sau îmi simt
Starea de nelume şi nesomn
În care zilele nu au culoare, nici nopţile,
Luna ca un glob albastru îmi încălzeşte singurătatea
Din care pot auzi cum se dialoghează despre mine
La timpuri pe care nu le mai recunosc,
Simt sau îmi simt
Starea de urcare între ceruri dar încă rămân pe fruntea de nori
Să ascult strigătul de răsărit
Şi plânsul din apusuri,
Să vă recunosc inimile după ticăitul monoton de ceasornic
Măsurând sanguine pofta de viaţă.
Simt
Că nu mai sunt şi totuşi exist
O exofiinţă îmi susţine eul neştiind
Dacă prin trecerea de ieri mi s-au dat aripi.
Simt sau îmi simt,
Teama cu alt gust,
Am nevoie de oglinzi în care să-mi adun visele,
Încet se picură toate ca o ceară violet,
Cineva m-a aprins să nu aflu cât de întuneric se face
Pe câmpul de ne lume unde se aşteaptă
Nefiinţarea.
-->
Comentarii
Simt sau îmi simt,
Bucuria ruperii de gravitaţie,
A ne timpului în care
Nici o secundă măcar
Nu-mi mai roade gândurile....
Admiraţie
Admirație.