Acum
tot ce mi se spune
nu mai cred.
Gândurile mele-s singulare,
faptele se lovesc de ale altora,
sunt un răzvrătit
în scorbura din care n-o să ies.
Totul îmi pare o neşansă,
o debarcare în altă lume,
într-un ţinut cu victime
strânse-n marea turmă
unde lupii sunt păstori.
Singura scăpare
e să mă pierd în mulţime,
într-un ocean de întâmplări,
un simplu nume necunoscut.

Comentarii