Singurătate

Mi-o purtam în spate, ca pe o haină,

Când orice ființă avea o jumătate
Ochii la cer mi-am ridicat și-n taină
Cerut-am trup pentru singurătate.

Am smuls un pumn de lut și-apoi o coastă
Cu mâinile le-am frământat în dor
Vroiam din mine să te scot năpastă
Avându-te alături, să-mi fie mai ușor.

Ți-am dat din suflet partea cea mai bună
Tot ce-am primit la doi am împărțit
Punând lumină-n tine de la Lună
Și-o flacără ce-am rupt din asfințit.

Din stele, două, luat-am o scânteie
În roua dimineții stropind lutul
Cu furie te-am plămădit "femeie"
Să-mi fii alături sfârșitul și-nceputul!

Dar n-am știut bestemul ce-l stârnesc
Că ești a mea când nu-mi mai aparți,
Dacă te am nu pot să te iubesc 
Iar când nu-mi ești mereu te voi dori...

de Gabriela Mimi Boroianu
17.03.2015

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->