Trăim în secolul vitezei. Mâncăm în grabă, vrem să facem cât mai multe lucruri în acelaşi timp şi, bineînţeles, vrem să dormim cât mai puţin şi mai bine. O viaţă atât de agitată duce, însă, la tulburări de somn. Oare câţi dintre noi ştiu ce efecte poate avea somnul fragmentat asupra noastră pe termen lung?
Ultimul studiu realizat de americanii de la Universitatea din Stanford a demonstrat faptul că somnul întrerupt afectează capacitatea animalelor de a-şi aminti imagini familiare. Studiul a fost realizat pe şoareci, iar decoperirile publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Science ar putea explica problemele de memorie ale bolnavilor de Alzheimer şi de apnee nocturnă.
Creierul uman se foloseşte de somnul adânc pentru a evalua întâmplările zilei şi pentru a decide ce să păstreze şi ce nu, susţin experţii britanici în probleme de somn. Studiul a vizat somnul fragmentat cu aceeaşi durată ca somnul normal şi cu aceeaşi intensitate. Cercetătorii au folosit o tehnică numită optogenetică (domeniu în curs de dezvoltare, care combină tehnici optice şi de analiză genetică pentru a testa circuitele neuronale ale mamiferelor şi altor animale, în interval de câteva secunde, cu scopul de a înţelege modul de funcţionare al creierului), în care nişte celule sunt modificate genetic pentru a fi sensibile la lumină. Cercetătorii şi-au propus să studieze un anumit tip de celule cerebrale care joacă un rol important în trecerea de la starea de somn la cea de veghe.
Ei au trimis fascicule de lumină direct în creierul şoarecilor care dormeau, ceea ce a permis întreruperea somnului lor fără a-i schimba durata totală, calitatea sau structura. După aceea, cobaii au fost închişi într-o cutie alături de două obiecte. Unul dintre acestea le era familiar, însă celălalt era nou pentru ei. În mod normal, şoarecii ar fi petrecut mai mult timp studiind obiectul nou, lucru care s-a şi întâmplat în cazul cobailor al căror somn nu a fost întrerupt. Cei cu somnul fragmentat au fost interesaţi în mod egal de ambele obiecte, ceea ce indică faptul că memoria le-a fost afectată.
"Continuitatea somnului este unul din cele mai importante elemente afectate în diverse boli patologice care afectează memoria, printre care şi boala Alzheimer", au declarat cercetătorii.
Dorm prost şi alcoolicii şi bolnavii de apnee nocturnă, o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin întreruperea repetată a respiraţiei în timpul somnului. "Din păcate, am concluzionat că indiferent de cât de scurt este somnul, chiar şi o mică întrerupere a acestuia duce la înrăutăţirea stării memoriei", au completat cercetătorii. Nu s-a demonstrat faptul că tulburările de somn ar provoca aceste boli, în schimb.
"În timpul zilei noi acumulăm amintiri. La un moment dat trebuie să le şi sortăm, iar pe unele dintre ele trebuie sa le salvăm într-o memorie permanentă. Acest proces are loc în timpul somnului adânc, deci orice ne afectează somnul va avea un efect direct asupra memoriei", a declarat doctorul Neil Stanley, membru al Societăţii de Cercetare a Somnului din Marea Britanie.
De asemenea aceasta a adăugat că persoanele care suferă de apnee nocturnă au probleme cu "salvarea" acestor amintiri, iar cele care suferă de Alzheimer au deseori tulburări de somn. "Nu ştim dacă degenerarea creierului e responsabilă de somnul prost sau viceversa", a completat britanicul.
"Pentru pacienţii cu tulburări grave de somn şi apnee de somn obstructivă, rezultatele acestui studiu nu reprezintă o surpriză. Aceşti pacienţi nu mai respiră în timpul nopţii în momentul în care căile respiratorii se blochează, iar astfel sunt privaţi de un somn liniştit. Somnul întrerupt duce la oboseală pe timpul zilei şi la pierderi de memorie", a completat doctorul Miranda Watson, directorul de comunicare al Fundaţiei Britanice de Pneumologie.
-->
Comentarii