Toamna și-a luat rochia frumoasă de frunze,
S-au copt bine struguri arși vara de soare,
Îmi place iarna să simt a lor dulce licoare,
Au mai rămas în grădina tristă câteva roze.
Colierul de castane este plin de multă culoare,
Când plouă, toamna adună multe nevroze,
Și-a dat cu prea mult rubiniu acum pe buze,
Strâng țăranii rodul câmpului de pe ogoare.
Strugurii se odihnesc într-o frumosă armonie,
Mi-e dor de rumena gutuie printre crengi uscate,
De strugurele ce toată vara la soare s-a bronzat.
Frunzele pleacă tot mai departe în tristă băjenie,
Le rostogolește vântul rece, printre ploi cernite,
Pe covorul de frunze galbene toamna s-a cazat
2.09.2018
-->
Comentarii