Ce scoală-a vieţii la învăţat atât!
Să-i dăm obol, vorbele să-i credem.
Minciunii să dai sens aşa de scump?
Din milă nu mai ştim să pierdem!
El e actorul coltului de stradă,
Avarul cel bogat la bal mascat!
Instinctul l-a-nvățat să vadă
Ce slabi suntem la cel mai mic oftat.
E singur sau sunt alţii de-l conduc,
Face averi sau ia doar pumni în gură.
Nu ştii ce preţ pune pe un coltuc,
Din arta dedublării se inspiră.
De fapt e lecţia la care poţi afla
Că mâna-ntinsă te cumpără de vrea!

Comentarii
foarte frumos sonetul, felicitari...
Lecturat cu plăcere acest poem...Felicitări!