De-aș fi pasăre-n văzduh,
n-aș simți colbul sub picior,
spre lumina rece a stelelor
m-aș înălța ca simplu duh...
Dar ce spun e numai vis,
ce se destramă ca un fum,
stârnesc același colb pe drum
rămas în cercul meu închis...
Rămas în cercul meu închis
simt colbul moale sub picior,
spre lumina rece a stelelor,
voi urca la noapte-n vis...
Mă voi sui ca simplu duh,
spre lumina rece a stelelor,
numai în clipa-n care mor...
Voi fi pasăre-n văzduh!

Comentarii
Foarte frumos!